Interzis!

Stau întinsă pe spate.Nu fac absolut nimic.Doar stau şi privesc în gol.Mă uit la tavanul alb şi îmi imaginez că plutesc pe mare şi deasupra mea zboară zeci,poate mii de fluturi.
"-Mă simt atat de liberă!"
În lumea mea de vise totul e frumos.De fapt,ar trebui să fie!
"-În ce lume de vise trăiesc dacă e tulburat de lacrimi?"
Stau şi îmi pun mereu aceleaşi întrebări,dar nimeni nu e în stare să îmi răspundă.Îmi dă impresia că fericirea mea e interzisă!
"-Interzis!...Da!...Fericirea mea este interzisă!"
Încă plutesc deasupra apei.Fluturii încă zboară şi încă văd aceleaşi culori.Îmi pun întrebări singură şi aştept să îmi răspundă fluturii,dar nu o fac.
"-De ce îmi doresc tot ce e interzis?"
"-De ce imposibilul nu este permis?"
Şi după un timp deja numai plutesc.Mă trezesc din vis!Mă trezeşte realitatea mea.Când mă trezesc şi mă ridic , lumea se învîrte în jurul meu.Mă uit iar la tavan,dar de data asta nu văd decât tavanul alb.Mă uit pe podea şi văd că mare a dispărut. Marea albastră şi profundă,şi totuşi în acelaşi timp invizibilă numai e!
"-Accept asta!"
După care închid uşa camerei,şi o încui cu un lacăt mare ca visele mele să nu aibă scăpare niciodată!