Eu urla muta de durere
si indur fiecare patima iertata de mult.
- Tu nu intelegi?...Nici eu!
Atatea sentimente amestecate inr-un bol atat de fragil.
...Iarta-ma ca am strans de ea ,
ca am spart speranta in vise marunte!
Am alunecat prea repede si brusc alergand spre un pacat nerostit.
-Ce iti placea tie ?
Frumusetea chipului meu debil.
Dar acum ca sangerez si chipul meu ceramic s-a crapat
formand mi de cicatrice ,
frumusetea pe care o vedeai , a disparut ...
- Acum spune ce vezi , straine !
- Te vad tot pe tine.
- Tu vezi un chip de fiara .
- Cu acelasi suflet ...
- Ridicol! Nu te intereseaza sufletul
... doar frumuseatea pe care n-o mai am.
Bolul a fost patat de sangele meu
prea diferit de al tau.
Nu iti mai pasa oare de sange? cioburi ? frumusete ? sperante sau vise?
Sau chiar ...eu ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu