sâmbătă, 19 mai 2012

Turn the light off !

Ai simtit vreodata ca toata lumea in jurul tau se darama si defapt tot ceea ce se darama esti doar tu? Tu te darami , eu ma daram ... Si in fond si defapt , ce ar cauta o lunatica ca mine prinre atatea linii logice si reale care formeaza realitatea altora? Numai cine e zanatic are capacitatea sa vada zane.

Permite-mi sa te impusc ca mai apoi sa ma impusc pe mine insami si sa ne intelegem in linistea perfecta a trupurilor noastre fara viata. Tragic e , ca nici macar asa nu am avea liniste printre atatea oameni plini e ei si de mizeria lor umana. Ma dezgusta oamenii , dar inca sper ca mai exista oameni printre miile de monstri.
Toti dezamagiti de iubire ... Eu inca te iubesc. Nimeni nu poate sa imi puna un zambet pe buze asa cum tu reusesti. Ma duci intr-o stare euforica si nici macar nu imi intelegi nevoile. Nu m-as intreba daca ma iubesti. Nu si atata timp cat eu nu ma intreb daca te iubesc. Sunt convinsa de sentimentele mele, iar mai apoi ... Oricum ma las purtata de un picior pe iluzii. Toate aceastea adunate nu rezulta suferinta , deprimare si dezamagire. In nici un caz regrete! E doar o amintire a unei iubiri care nu se va mai ivi in fata altor oameni. E doar intre mine si tine, si nu se vede , se simte. Sunt niste sfori stranse prea bine ca sa nu reusesc sa cad , iar ca sa te trag dupa mine nu as vrea.

Atatea priviri lascive si rapid efemere. S-ar zice ca orice privire marcheaza undeva in interiorul nostru. Desi eu nu vad cum ar putea niste privi sa se agate de organe. Insa la tine nu numai privirea a marcat , a marcat totul. Imi amintesc de atingerile tale nevinovate , iar parfumul hainelor tale ude inca imi sta in nari. Genele tale inca le simt de plumb asupra lumina ochilor mei. Caldura trupuli tau imi tine de cald in fiecare zi friguroasa in care domina iarna asta infernala. Si nimeni , nimeni nu poate sa alunge iarna asta mai bine decat amintirea zambetului tau senin si inselator.

Ideea in sine este ca , traiesc fara tine. Si traiesc foarte bine fara prezenta ta. Viata mea este coordonata in totalitate de mine , si cum m-ai invatat, nu las pe oricine sa treaca de bariere. Stai un pic ... Tu m-ai invatat sau am invatat singura din cauza ta ? Numai conteaza si nu imi fac griji. Sunt exact ce mi-am dorit , iar tu faci parte din existenta mea. Ar fi un gest frumos sa iti zic tie personal astea , dar stiu ca nu m-ai intelege pentru ca nu m-ai inteles niciodata. Intelegi acum ? Eu ma folosesc doar de energia unei iubiri uita-te ca sa ma asigur ca inca le traiesc in mintea mea. La multi le-ar parea ca nu vad realitatea , sau ca o ignor. Dar chiar nu e dificil si rau sa traiesti realitatea cu o urma de dulceata. Realitatea nu ma mai poate dobori, in schimb eu  adaug la realitate tot ce e mai frumos pentru mine. Si crede-ma ... Absenta ta imi face bine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu