sâmbătă, 6 septembrie 2014

The depths inside

Stau si astept ca sa se deschida usa, sa mai aud odata scartaitul fierului ruginit, si sa iti aud vocea calda adrezandu-mi numai cuvinte delicioase. 
Stau si astept ca sa se deschida usa, ca sa vii si sa ma iei in brate, sa imi pupi crestetul capului si sa zici ca ma iubesti. 
Stau si astept ca sa se deschida usa, ca sa iti intampin ochii albastrii si sa iti arat cu un gest deloc necesar drumul spre camera mea atat de mica si totusi atat de plina cu sentimente. 
Stau si astept ca sa se deschida usa, sa iti mai vad odata zambetul frumos care niciodata nu a stiut decat sa provoace zambete si altora. 
Stau si astept sa ca se dechida usa, ca sa stiu ca nu am ramas singura pe pamant. 
Stau si astept ca sa se deschida usa, ca dovada ca mai am o familie. 
Stau si astept ca se deschida usa
Dar nu se mai deschide
Si tu numai vii

Mi-e dor de tine. 

joi, 4 septembrie 2014

Spirit II

Pe intuneric ti-as lua fata calda intre mainile mele reci si te-as saruta. Atat de pasional ca ti-as stoarce toata viata din corpul tau in doar cateva clipe. Dar nu atat de rapid, nu. As vrea sa tina o eternitate. O eternitate captivata intr-un glob de cristal unde mereu ninge in luna lui Februarie. Unde lumina zilei imi oboseste ochii, dar lumina ta niciodata. Vreau sa fiu captiva unui glob de cristal izolat de lumea reala, unde numai gustul buzelor tale imi mai tine respiratia. 
Eu nu te iubesc. Nu sunt indragostita de tine si nu sunt o fosta idila, foarte probabil nici o viitoare. Tu nu esti o dragoste, esti un ideal. 
As vrea ca intr-o zi sa imi inting mana si sa iti ating intelectul. Imprimarea identitatii mele sa lase o urma acolo, sa fiu la fel de mult in mintea ta pe cat de prezent esti tu in a mea. Cuvintele mele sa fie agate de cuvintele tale, sa nu le mai poti da drumul. Cuvintele tale sunt agatate de un lant atat de puternic incat nimic nu le poate face uitate rostirea lor. Fiecare litera iesita din gura mea are umbra vocii tale. 
Dar nu esti vocea din capul meu, nu, nu esti constiinta mea. Esti doar o inspiratie trista care ma duce inapoi mereu in acelasi loc imfumat unde am simtit odata ca traiesc. Candva. De mult. 
Da. A trecut mult timp de atunci, iar imaginea ta inca este atat de clara in toata ceata din mintea mea. 
Tu esti spiritul meu si eu sunt nimicul tau care-ti umple plinul.